Fumatul este unul dintre cele mai grave vicii ale omenirii, care face anual sute de mii de victime. Acesta a fost considerat argumentul suprem al unora dintre legile care interzic fumatul în spaţiile publice. Deşi multe ţări s-au aliniat la astfel de măsuri, nu toate au avut parte de efectul scontat, scrie revista „TIME”.

Începând cu data de 1 iunie, ruşii nu mai au voie să-şi aprindă ţigările în mijloacele de transport public, în aeroporturi şi gări sau în interiorul şcolilor şi spitalelor, acestea fiind doar o parte a locurilor publice. De asemenea, reclamele publicitare cu ţigări vor dispărea, iar scenele în care un personaj din filme sau din desene animate fumează vor fi scoase definitiv.

Chiar dacă această măsură va duce la dispariţia desenelor animate „Nu, pogodi” specifice perioadei sovietice, în care un lup încearcă să prindă un iepure, s-ar părea că interdicţia vrea să încurajeze fumătorii înrăiţi să renunţe la obiceiul nesănătos ce duce la moartea a peste 200.000 de ruşi în fiecare an, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), aceeaşi organizaţie care atestă că jumătate din populaţia de bărbaţi a ţării şi o şesime din cea de femei fumează zilnic.

Românii nu sunt nici ei străini de acest obicei grav, deşi mai bine de jumătate din populaţia ţării declară că ar vrea să renunţe la acest viciu. În medie, un fumător român obişnuit consumă între 10 şi 20 de ţigări pe zi, adică un total de până la 140 de ţigări pe săptămână. Totodată este binecunoscut faptul că legea antifumat în spaţiile publice nu este respectată din moment ce autorităţile nu au început să dea amenzi. Deşi influenţa negativă asupra unor activităţi este deplină, românii se arată convinşi că motivaţia şi voinţa sunt cele mai importante elemente în lupta contra fumatului.

Dar, chiar şi în aceste condiţii, poate această interdicţie să dea roade? Pe