Lacul lui Baban a fost cea mai importantă localitate de pe teritoriul actualei comune Gura Caliţei în tot secolul al XIX-lea şi până la marile alunecări de teren din anul 1970.
După marile alunecări de teren din anul 1970, când satul reşedinţă de comună, Lacul lui Baban a fost declarat „sat în dezafectare” s-a schimbat numele comunei în Gura Caliţei precum şi reşedinţa comunei în satul Gura Caliţei.
Foarte mulţi locuitori din această zonă s-au refugiat în comuna Dumbrăveni, mai ales după alunecările de teren din anul 1981, care practic au marcat desfiinţarea unui sat – Bălăneşti, care în 1977 număra 34 de familii, iar în prezent mai are doar 4 familii.
Alunecările de teren au afectat şi satele Dealul Lung şi Lacul lui Baban, de unde au plecat de asemenea mai multe familii, stabilindu-şi domiciliul şi întemeindu-şi gospodării fie în Dumbrăveni, sau la Gugeşti, unde au întemeiat chiar un cătun al comunei numit Satul Nou. Profesorul Mihai Momanu şi inginerul Corneliu Bălan descriu pe larg în monografia comunei Gura Caliţei momentele dificile din acei ani.
„În anul 1969, s-a dat în folosinţă noul local al Primăriei, jos pe Costinoaia, dar la scurt timp după inaugurarea sa au avut loc marile alunecări de teren din 1970, care l-au afectat , determinând mutarea sediului primăriei în casele fostului proprietar Mişu Bogdan din Gura Caliţei, schimbându-se atât satul de reşedinţă al comunei cât şi denumirea acesteia. Această situaţie a afectat foarte mult o parte a cetăţenilor din satul Lacul lui Baban, care se mândreau cu vechimea comunei lor şi care considerau pripită şi nejustificată atât demolarea localului primăriei, afectat doar parţial de alunecări cât şi schimbarea reşedinţei comunei. Aceste alunecări de teren din mai 1970 au dus şi la avarierea noului local de şcoală dat în folosinţă cu câţiva ani mai înainte şi a multor locuinţe. A venit şi arm