Un mod facil de a percepe demonstraţiile antiguvernamentale din Turcia este cel de proteste faţă de islamul politic. Ceea ce a început ca un marş împotriva planului autorităţilor de desfiinţare a unui mic parc din centrul oraşului Istanbul, pentru a face loc unui nou mall, s-a transformat rapid într-un conflict de valori.
La prima vedere, lupta pare să reprezinte două idei diferite ale Turciei moderne, laic versus religios, democratic versus autoritarist. Au fost făcute comparaţii cu mişcarea “Ocupaţi Wall Street”. Lumea vorbeşte chiar de o “primăvară turcă”, scrie profesorul universitar anglo-olandez Ian Burma, specialist în democraţie, drepturile omului şi jurnalism la Bard College din New York , considerat unul dintre cei mai influenţi 100 de intelectuali din lume.
În mod evident , mulţi cetăţeni turci, în special în marile oraşe, s-au săturat de stilul din ce în ce mai autoritarist al premierului Recept Tayyio Erdogan, de controlul exercitat asupra presei, de restricţiile privind consumul de alcool, de preferinţele pentru construirea unor moschei grandioase, de arestarea disidenţilor politici, iar, acum, şi de reacţia violentă a forţelor de ordine la demonstraţii. Oamenii se tem că legile laice vor fi înlocuite de principii ale legii islamice (Sharia) şi că regulile statului laic creat de Kemal Atatürk vor fi defiinţate de islamism.
S-ar putea spune că, religia pare să fie la originea problemelor din Turcia. Islamul politic este considerat de adversari profund anti-democratic.
Statul laic turc nu a fost mai puţin autoritarist
Însă, bineînţeles, lucrurile nu sunt atât de simple, scrie Ian Burma pentru Project Sindicate, un sindicat care publică analize şi comentarii redactate de intelectuali, de oameni de ştiinţă, de militanţi, economişti, personalităţi politice sau din lumea afacerilor şi a culturii din întreaga lume, p
