Moderatul Hassan Rohani se află pe primul loc după primul tur al alegerilor prezidenţiale iraniene, potrivit rezultatelor parţiale bazate pe numărarea buletinelor din 18 la sută din secţiile de votare, cu peste 50 la sută din sufragii şi un avans considerabil în faţa adversarilor săi conservatori.
Rohani, susţinut de curentele moderate şi reformatoare, a obţinut 52 la sută din voturi, din cele 5,2 milioane de buletine validate numărate (reprezentând 18 la sută din birourile de vot), potrivit unui oficial din cadrul Ministerului de Interne, care a avut o intervenţie la televiziunea de stat.
Aceste alegeri au loc pe fondul unei crize economice grave generate de sancţiunile internaţionale ce au vizat ţara din cauza programului său nuclear şi după victoria contestată în stradă a conservatorului Mahmoud Ahmadinejad. Acesta din urmă nu a putut candida pentru un al treilea mandat consecutiv, potrivit Constituţiei.
Buletinele provin "din toate oraşele şi provinciile, inclusiv Teheran", a precizat ministerul.
Potrivit primelor rezultate, Rohani îi devansează net pe trei conservatori: primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf (17 la sută), negociatorul-şef în dosarul nuclear Said Jalili (13 la sută) şi un fost comandant al Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, Mohsen Rezaie (10 la sută).
Ceilalţi doi candidaţi, fostul şef al diplomaţiei Ali Akbar Velayati şi Mohammad Gharazi sunt scoşi din cursă.
Hassan Rohani, în vârstă de 64 de ani, a adoptat cheia ca siglă electorală, un simbol al deschiderii uşilor pentru soluţii în Iran, şi culoarea violet. El a beneficiat de retragerea singurului candidat reformator Mohammad Reza Aref şi a primit susţinerea foştilor preşedinţi moderatul Akbar Hashemi Rafsandjani şi reformatorul Mohammad Khatami.
El era singurul responsabil de negocierile privind dosarul nuclear în perioada
