de Alexandra CHEŞCU
21 iunie 2013 23:31
12 vizualizari
A-A+
Toată lumea din emisfera nordică a Terrei a dormit mai puţin noaptea trecută, pentru că ieri dimineaţă, la ora 8.04 s-a produs solstiţiul de vară, după cum era notat pe pagina de internet a Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti. Moment foarte important pentru astronomi şi pentru vechile popoare, solstiţiul de vară marchează începutul verii astronomice şi cea mai lungă zi din an, denumirea de "solstiţiu" însemnând de fapt "Soarele stă". Numele fenomenului provine de la schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia, determinând cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte din an. În consecinţă, ziua de 21 iunie a avut 15 ore şi 32 minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv, crepusculul a avut durata maximă din an, la latitudinile ridicate prelungindu-se toată noaptea, oamenii nordului fiind martorii "nopţilor albe".
Momentul solstiţiului este şi cel care marchează începutul descreşterii zilei, şi al creşterii nopţilor, până în 21 decembrie, când are loc solstiţiul de iarnă. Solstiţiile, aşa cum le cunoaştem, sunt specifice emisferei nordice a Terrei, în emisfera sudică fenomenul fiind pe de-a-ndoaselea.
Super Luna - super stranie
Ziua lungă nu este singura cu care ne întâlnim în această perioadă, pentru că pe 23 iunie se produce, potrivit www.astro-urseanu.ro, la ora 14.32, faza de Lună Plină. Chiar dacă în timpul zilei nu avem nicio şansă să o vedem, în noaptea de 23 spre 24 iunie Luna se va afla la perigeu, cu alte cuvinte în cel mai apropiat punct de Terra, ceea ce o va transforma într-o Super Lună. Diametrul aparent al satelitului natural al Pământului va fi cu 10 - 14 procente mai mare decât cel mediu.
Potrivit specialiştilor de la NASA, cel mai bun m
