Angajaţii cu normă întreagă din România au avut anul trecut cea mai lungă săptămână de lucru din UE, de 41,2 ore în medie, faţă de o medie a săptămânii de lucru în UE 28 (inclusiv Croaţia) de 39,6 ore şi una de 39,4 ore în zona euro, în timp ce în funcţie de numărul de zile de concediu plătit au ocupat penultima poziţie la nivel european, arată un raport publicat miercuri de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). La polul opus se află angajaţii cu normă întreagă din Finlanda, care anul trecut au avut cea mai scurtă săptămână de lucru din UE, de 37,6 ore în medie. Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe săptămână în România, maxim în UE, şi la fel ca în Ungaria, Malta, Estonia, Grecia şi Croaţia. Francezii se afla pe ultimul loc în UE, cu 35,6 ore. Atât în zona euro cât şi în noile state membre UE (inclusiv în România) săptămâna de lucru a fost mai mică cu 0,1ore în 2012 comparativ cu 2011. Angajaţii cu normă întreagă din România au avut anul trecut cea mai lungă săptămână de lucru din UE, de 41,2 ore în medie, faţă de o medie a săptămânii de lucru în UE 28 (inclusiv Croaţia) de 39,6 ore şi una de 39,4 ore în zona euro, în timp ce în funcţie de numărul de zile de concediu plătit au ocupat penultima poziţie la nivel european, arată un raport publicat miercuri de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound). La polul opus se află angajaţii cu normă întreagă din Finlanda, care anul trecut au avut cea mai scurtă săptămână de lucru din UE, de 37,6 ore în medie. Programul de lucru negociat colectiv este de 40 de ore pe săptămână în România, maxim în UE, şi la fel ca în Ungaria, Malta, Estonia, Grecia şi Croaţia. Francezii se afla pe ultimul loc în UE, cu 35,6 ore. Atât în zona euro cât şi în noile state membre UE (inclusiv în România) săptămâna de lucru a fost mai mică cu 0,1o