Premierul Victor Ponta se întâlneşte astăzi la Beijing cu preşedintele Chinei Xi Jinping şi cu premierul chinez Li Keqiang, având un scop declarat chiar de el: aducerea investiţiilor asiatice în România pentru proiecte de anvergură care împreună fac miliarde de euro.

Ponta îi întâlneşte, aşadar, pe principalii doi lideri politici chinezi ajunşi anul trecut în fruntea ierarhiei politice şi care, potrivit cutumei, ar urma să ţină în mâini frâiele statului pentru următorii 10 ani. Actualul pre­şedinte al Chinei a făcut o vizită în Ro­mânia în 2009, la invitaţia preşedintelui Băsescu, pe când era doar vicepreşedinte.

Ponta se află în aceste zile într-un tur­neu asiatic care a mai cuprins cuprins Ka­zakhstan, Uzbekistan şi Azerbaijan, dar, de departe, vizita în China este cea mai aş­tep­tată, iar scopul premierului a fost explicat cu mai multe ocazii: România caută în ţările asiatice investiţii pentru mari proiecte, cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, construcţia barajului Tarniţa-Lăpuşteşti sau cablul submarin România-Turcia.

China, a doua mare economie a lumii, a înregistrat în ultimii 10 ani o creştere economică medie de 10,5% pe an, sprijinită de creditare, investiţii publice şi exporturi.

Relaţiile României cu China au şchiopătat în ultimii 20 de ani, iar deficitul comercial cu această ţară este imens, ca, de altfel, deficitul pe care întreaga Europă îl înregistrează cu China.

În timpul ultimulor ani în care la Co­troceni s-a aflat Băsescu şi în ciuda declaraţiilor publice, relaţia cu China nu a fost o prioritate pentru România, deşi au existat întâlniri la nivel înalt. În 2011, România nu a avut un ambasador în China vreme de zece luni, iar personalul amba­sadei nu depăşea 20 de persoane.

China a fost „redescoperită“ în vremea crizei când „sursele“ tradiţionale de in­vestiţii în România precum Austria sau Germania a