Expediţia românească, al cărei lider este Zsolt Torok, a început ieri atacul final spre vîrful Nanga Parbat (8.126 m), considerat de trei ori mai periculos decît Everestul.

I se spune "Muntele golaş", "Lăcaşul zînelor", "Muntele destinelor" sau "Muntele ucigaş", cel din urmă nefiind pronunţat de alpinişti. Nanga Parbat, masivul situat în extremitatea vestică a lanţului Himalayan, are al 9-lea vîrf ca înălţime (8.126 m) de pe Pămînt, dar şi cel mai mare abrupt montan, Faţa Rupal, ce măsoară 4.600 m diferenţă de nivel.

Multiplele tentative nereuşite de a urca muntele, soldate cu 61 de morţi, l-au declarat ca fiind cel mai dificil vîrf din lume. Posibilitatea de a muri la escaladarea acestui munte este considerată de trei ori mai mare decît la urcarea Everestului.

Este muntele pe care o expediţie românească vrea să-l cucerească în cîteva zile. Cinci alpinişti, Aurel Sălăşan, Teofil Vlad, Bruno Adamcsek, Marius Gane, conduşi de Zsolt Torok, au început atacul final pe ruta Rupal şi, ieri, au ajuns cu bine la tabăra de bază 1, situată la 5.050 m altitudine. "Hei, hei, verde e iarba, soarele sus pe cer. Hei, hei, dusă e iarna cu dinţii ei de fier… Se vede Nanga în toată splendoarea lui. Pornim!" Aşa arăta mesajul trimis de Torok soţiei sale, ieri-dimineaţă, devreme de tot.

În momentul de faţă, prognoza arată că zile posibile pentru ascensiunea finală, de la 7.000 la 8.000 m, sînt 17, 18 sau 19 iulie. Ar reprezenta o premieră românească şi totodată o performanţă mondială. "Vom afla mai exact în funcţie de cum ne apropiem mai mult", a mai transmis Torok. Plecaţi pe 5 iunie, românii au avut parte pînă acum de vreme rea. Au fost nopţi cînd a nins încontinuu şi s-au declanşat multe avalanşe, fiind blocaţi în tabăra de la 7.200 m, pe care apoi au fost nevoiţi să o părăsească şi să coboare.

Păziţi de poliţişti

Alpiniştii români sînt păziţi zi şi