Varza a fost nelipsită de pe mesele ardelenilor din secolele XVI şi XVII, atât ale oamenilor de rând, cât şi ale bogaţilor. Probate, unele reţete de atunci sunt delicioase şi în zilele noastre, spune istoricul şi publicistul clujean Lukács József, autorul unui studiu pe această temă.

Un clujean a făcut un studiu ştiinţific despre ce mâncau ardelenii în secolele 16 şi 17 şi a descoperit că varza era un aliment de bază, gătită în o grămadă de feluri. A găsit şi reţete din epocă, iar pe unele dintre ele le-a testat şi el făcându-i-se poftă tot scriind despre mâncare.

Clujeanul se numeşte Lukács József, este istoric şi publicist, a mai scris cărţi, cum este „Povestea oraşului-comoară“ unde a vorbit despre legendele Clujului.

„Cui nu-i place varza?“, spune Lukács József când a fost întrebat de ce şi-a ales o astfel de temă pentru studiul său, primul de acest gen despre cărţile de bucate din Transilvania. Şi despre varză, bineînţeles. Acest studiu este doar o fărâmă din teza sa de doctorat care va căpăta forma unei cărţi pe care speră să o lanseze cât de repede se poate.

„Uneori în bucătării se întâmplă lucruri mai importante decât în cancelarii“, spune clujeanul Lukács József (43 de ani) citând vorbele unui scriitor ardelean din secolul al XVIII-lea.

Nu degeaba specialiştii în botanică din secolul al XVII-lea ziceau că omul sărac abia poate să trăiască fără varză.

Era atât de populară în rândul ardelenilor din toate categoriile sociale încât unii nobili spuneau că varza este „blazonul Transilvaniei“.

Materialul său, publicat în numărul din august al revistei literare „Apostrof“ din Cluj, prezintă un aspect pe care nu se insistă în cărţile de istorie, şi anume, alimentaţia. S-a documentat din fonduri de arhivă, literatură de specialitate, cărţi de bucate din secolele 16-17, jurnale şi memorii.

O ceartă aduce varza în acte @N