S-au împlinit 10 ani de la un accident major care a adus în mod acut în atenţia publicului problema riscului bătrânilor de la volan. Pe 16 iulie 2003, un batran de 86 de ani a condus în plină viteză (100km/hr) printr-o piaţă din Santa Monica. A strivit oameni, tejghele, a omorat 10 persoane şi a rănit grav alte 65 de persoane până când maşina s-a oprit singură lovind două vehicule parcate.
Bătrânul a ieşit din masină molcom şi a întrebat câţi oameni a lovit. Apoi a întrebat pe cei răniţi: „Dacă tot m-aţi văzut că vin, de ce nu v-aţi dat la o parte?”.
Evenimentul macabru a ocupat ştirile o perioadă bună de timp. Imaginile din piaţă imediat după accident au fost pe prima pagină din presă scrisă. Au fost imagini de iad, cu părţi omeneşti sangarande aruncate printre cutii strivite cu căpşuni şi legume. S-au generat discuţii peste discuţii, mese rotunde peste mese rotunde. Cum să se schimbe legislaţia? Cum să le iei carnetul de conducere celor bătrâni? Nu este o violare a drepturilor? Nu este o discriminare bazată pe vârstă? Un cuvânt nou, „ageist”, care înseamnă persoană ce discriminează bazat pe vârstă, a câştigat popularitate. Până şi deliciosul serial South Park a dedicat un episod acestui eveniment.
Bătrânul a ieşit din masină molcom şi a întrebat câţi oameni a lovit. Apoi a întrebat pe cei răniţi: „Dacă tot m-aţi văzut că vin, de ce nu v-aţi dat la o parte?”.
Statisticile nu mint. Datele de statistică arată clar că bătrânii reprezintă un risc major când se află la volan, mai ales peste vârsta de 80 de ani. Persoanele peste 65 de ani sunt implicate mult mai des în accidente în situaţii fără dificultate, ca de exemplu în intersecţii. Bătrânii sunt implicaţi în mult mai multe accidente în lanţ care implică mai multe vehicule. Iar riscul de accident pe kilometru condus este cel mai crescut în grupul de vârstă de peste 80 de ani.
Per
