Eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak a însemnat un succes al serviciilor noastre secrete. În urma demersurilor unor astfel de operaţiuni au fost eliberaţi şi alţi ostatici! Sursa: EVZ

Pe 22 mai 2005, ora 13.44, lua sfârşit celebra criză a celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, pe 28 martie, la Bagdad, împreună cu ghidul lor irakiano-american Mohammad Munaf. După 55 de de zile de întrebări, incertitudini şi speculaţii, Ovidiu Ohanesian – reporter pe atunci la România liberă, Marie Jeanne Ion – reporter şi Sorin Mişcoci – cameraman, ambii la postul de televiziune Prima TV, erau liberi.

Repatriere cu dichis

A doua zi, după - amiaza, o aeronavă Hercules aparţinând Forţelor Aeriene Române a aterizat pe pista bazei militare de la Otopeni, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi unei prezenţe a mass-media româneşti şi internaţionale regăsită doar pe la summit-urile NATO sau la CM de fotbal.

Pe cei trei jurnalişti îi aşteptau şi familiile lor care, timp de aproape două luni, au trăit cu spaima în suflet că nu-i vor mai vedea în viaţă. Doar Mohammad Munaf lipsea din peisaj. El fusese reţinut de americani. A urmat coborârea hollywoodiană, pe rând, a celor trei ex-ostatici. Regăsirea cu cei dragi a fost urmărită de la distanţă de presa înţărcuită la mare distanţă de avionul care şi-a oprit motoarele după un timp nefiresc de lung.

Singurul contact pe aeroport cu o altă persoană în afara celor din serviciiile secrete a fost doar cu preşedintele Băsescu, alături de care cei trei au făcut o fotografie care a intrat în istorie. „Aş vrea să adresez mulţumiri, în primul rând, familiilor celor care, timp de 55 de zile, au fost ostatici, pentru decenţa şi eleganţa comportamentului public”, a spus, atunci, preşedintele.

Foştii ostatici au fost, ulterior, îmbarcaţi în dube cu geamuri fumurii şi transportaţi pentru „debriefing” în