Cel puţin pînă în acest moment, evenimentul numărul unu al anului 2013 rămîne aducerea în ţară a lui Omar Hayssam şi predarea lui Poliţiei Române, pentru a-şi ispăşi pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani pentru acte de terorism.

Într-un număr anterior al Evenimentului zilei răspunzînd întrebărilor dintr-un interviu realizat la cald, nu prea depărtat în timp de aflarea veştii, am avansat ipoteza unor negocieri cu preşedintele sirian Assad.Arătam în interviu, ca şi în emisiunea lui Andrei Bădin, de vineri seara, de pe B1Tv, că România a avut şi are o poziţie aparte în cadrul NATO şi UE faţă de războiul civil din Siria. Contracarînd nostimadele lui Andrei Marga, Traian Băsescu a reuşit să impună o poziţie nuanţată a României faţă de o situaţie abordată simplistă de marile puteri occidentale. Nu-i exclus ca aducerea lui Hayssam să fie şi rezultatul acestei politici suple, văzute de regimul sirian ca de o deosebită importanţă în izolarea de paria la care l-a condamnat Occidentul.Declaraţia de presă a lui Traian Băsescu, susţinută vineri 19 iulie 2013, seara, nu m-a făcut să dau înapoi de la presupunerile mele. Una dintre cauzele rămînerii în ipoteza colaborării cu autorităţile siriene o constituie folosirea de către preşedinte a formulei:Nu confirm.La americani, una dintre cele mai grave infracţiuni comise de un guvernamental e minciuna. Altfel spus, dacă un oficial CIA primeşte din partea presei întrebarea, E adevărat că instituţia s-a implicat în lovitura de stat din ţara X? oficialul răspunde Nu comentăm sau, la o adică, Nu confirm, în cazul în care, într-adevăr, CIA ar fi amestecată în întîmplare. Dacă răspunde Nu e adevărat şi, în realitate, e adevărat, riscă să comită infracţiunea de minciună la nivel guvernamental.Din nenorocire, subiectul aducerii lui Omar Hayssam a intrat pe mîna televiziunilor de ştiri. Despre Operaţiune s-a pronunţat o lume pestriţă, cum se