Lăsată de izbelişte de zeci de ani, Colonia din Iscroni arată ca după bombardament. Aceasta în condiţiile în care ea se situează chiar la marginea drumului naţional care străbate tot mijlocul şi vestul Văii Jiului. Turiştii care străbat acest traseu spre Pasul Vâlcan, Straja-Lupeni, Câmpu lui Neag, Cheile Buţii sau Parcul Naţional Retezat sunt de-a dreptul consternaţi când dau cu ochii de priveliştea deloc plăcută a cartierului de aşa-zise case din Iscroni. Astăzi vom discuta puţin de condiţiile în care trăiesc cele peste 60 de familii din această colonie, în general de etnie rromă, dar şi de promisiunile neonorate ale celor care conduc administraţia locală şi centrală în momentul de faţă. Interlocutor nimeni altul decât Şerban Siminic, fost angajat al primăriei şi „expert în problemele rromilor”.

Oamenii sunt dezamăgiţi de politicieni şi nu mai au chef să vorbească

Marţi, 23 iulie, aflaţi în trecere pe la Iscroni am dat cu privirea, ca de atâtea sute de ori, de barăcile de la Colonia Centrul II din Iscroni. Am oprit pentru câteva zeci de minute, cum am făcut-o şi în anii trecuţi, de fiecare dată încercând să stăm de vorbă cu oamenii. Dacă altă dată oamenii erau mai primitori, spunându-şi necazurile, de data aceasta nu s-a mai întâmplat aşa. O femeie care tocmai aşezase rufele pe o sârmă la uscat ne-a spus că nu-i de competenţa dumneaei să vorbească, deşi probleme au destule.

Un bărbat, mai în vârstă, cu o pălărie pe cap şi o mustaţă mare a zis că nu mai doreşte să vorbească, deoarece şi aşa nu se întâmplă nimic, ba, mai mult, îşi face numai duşmani. Ceilalţi, aflaţi pe-acolo, mai mulţi copii de diferite vârste, aflaţi în vacanţă permanentă, printre care şi un tânăr surdo-mut…

Pe când ne-am luat gândul că vom avea cu cine dialoga, dăm de Şerban Siminic, unul dintre cei care locuiesc chiar în primul rând de case.

Li