Voluntarii Turului Dunării pe bicicletă continuă şi în această săptămână să ne împărtăşească experienţele lor, cu ocazia explorării şi investigării cursului Dunării, în cadrul Campaniei “Adevarul” – “125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”. Alexandru Boia reia firul poveştii de săptămâna trecută din vestul ţării; Începem în zona Moldova Nouă, de unde urmăm drumul spre Cărbunari.

Urcarea este plăcută, iar suprafaţa drumului foarte bună. La răscruce, o luăm pe drumul din dreapta, către Moldoviţa unde am făcut o pauză un pic mai lungă discutând cu localnicii şi vizitând biserica din localitate.

De mare efect a fost ceaţa care începuse să se lase la acea altitudine, creând atmosferă cu totul deosebită.

Din Moldoviţa am coborât spre Padina Matei, iar de acolo mai departe spre Moldova Nouă, pe drumul care vine dinspre Gârnic. Înainte de a ajunge la vechea exploatare minieră, la aprox 3 kilometri de oraş, am făcut stânga în încercarea de a găsi peşterea Haiducilor. După două ore încheiate tot nu am reuşit să o găsim şi ne-am dat bătuţi, fiind deja în criză de timp.

Am găsit, totuşi, două trasee de mountain bike, netrecute pe hartă - reprezentând rute alternative către Padina Matei, respectiv comuna Sf. Elena.

Am ajuns înapoi la Dunăre tocmai la timp pentru a prinde un apus cum numai pe Dunăre vezi şi, după o scurtă şedinţă foto, ne-am continuat drumul spre cabana Cozla, unde am înnoptat prin amabilitatea Ocolului Silvic CS.

În ziua următoare am decis explorarea unei bucle la Nord de zona Berzasca - Cozla, către satul de pemi cehi Bigăr. Prima parte a drumului, cel de pe valea Berzasca, este foarte bună, fără dificultăţi majore şi, deşi nu foarte spectaculoasă, foarte plăcută ochiului. Pe parcurs pot fi întâlnite rămăşiţele fostei căi ferate forestiere cu ecartamen