Sistemul Hyperloop, propus de antreprenorul sud-african Elon Musk a deschis imaginaţia oamenilor, iar mulţi l-au comparat cu ideile savantului român Henri Coandă. Într-adevăr, Coandă a vrut să facă ceva asemănător.

Într-un material video de pe postul TVR, Coandă este arătat în 1970 la Televiziune, explicând sistemul. De asemenea, vedem ce s-a ales de sistemele de la Măneciu, din judeţul Prahova, acolo unde a fost testat Aerotubexpres. Din ideile revoluţionare au rămas doar stâlpii de beton, care susţineau căile de rulare.

„Se poate ca personal oamenilor să nu le placă să fie într-un tub multă vreme, dar sub altă formă ei stau la metrou la Paris câte 40 de minute şi nu zic nimic”, declara Henri Coandă la TVR în 1970.

Savantul român spera să circule cu 500 de kilometri de oră cu asemenea vehicule. „Cam vreo 7-8 minute”, a răspuns Coandă, atunci când a fost întrebat cât ar dura distanţa Bucureşti-Ploieşti.

Puteţi vedea materialul video de pe TVR mai jos.

Coandă a gândit pentru prima oară acest sistem de transport în anii '70, înainte de moartea sa din 1972, iar apoi inginerii au testat sistemul în localitatea Măneciu, din judeţul Prahova, pe o distanţă mică.

Cercetătorii au testat sistemul de transport prin tub vidat, în tuneluri, dar şi la suprafaţă. Coandă visa să unească Bucureşti de Braşov şi Constanţa, dar şi de Oraşul Viitorului, un fel de Silicon Valley al României, amplasat pe plaja cuprinsă între Delta Dunării şi braţele Sfântu Gheorghe.

Primele teste s-au făcut la Bucureşti, în 1971, după cum puteţi citi în acest material. Pe o conductă de 200 de metri lungime, cercetătorii au aflat dacă pot pune în practică aşa ceva, prin efectul Coandă. Pe o lungime de 1.300 de metri, au construit apoi două conducte la Măneciu. Staţia de propulsie era formată din patru ventilatoare. Containerele cu marfă nu ajungeau la o vitez