Mihai Barbu prin volumul „Cumpăr înţelepciune sau 7 x 7 = 44?” resuscitează o specie jurnalistică, reportajul, care, cel puţin în presa Văii Jiului, dar nu numai, este pe cale de dispariţie.
Consistentul volumul a apărut recent la Editura MJM Craiova pe un format atipic, landscape, inspirat ilustrat, beneficiind de o scriitură de zile mari şi numărând 245 de pagini, scrise cu un corp de literă decent (11).
Cornel Nistorescu, reporter la „bază”, consideră că pentru a scrie reportaj este nevoie, printre altele, „de minte, de curiozitate, de îndoială, de nelinişte, de plăcerea de a pune o virgulă cum trebuie acolo, plăcerea scrisului”, toate acestea reprezentând „un mod de a vedea lucrurile, un mod de a trăi”. Cine se va încumeta să citească volumul „Cumpăr înţelepciune sau 7 x 7 = 44?” va regăsi în reportajele lui Mihai Barbu toate atributele enumerate de Cornel Nistorescu, la care se adaugă cel puţin unul: pasiunea. Cum asupra volumului vom reveni cu o cronică mai amplă, redăm doar răspunsul lui Mihai Barbu la dibacea întrebare De ce trebuie să cumpere omul înţelepciune?:
„Şi, totuşi, oare de ce merge omul, de 2000 de ani, la Ierusalim? Un posibil răspuns poate fi şi acesta pe care l-am aflat din Cartea cu pilde al lui Lascarov-Moldoveanu. Se zice că un înţelept trăia într-un oraş în care îşi duceau veacul şi mulţi oameni fără minte. Într-o zi, el puse deasupra uşii casei o firmă pe care era scris:
Aici se vinde înţelepciune!
Trecând pe acolo unul, care se credea prea înţelept, a văzut firma şi s-a oprit. Surâse şi cum era cu servitorul său îi dădu câţiva gologani şi-i zise:
- Du-te şi cumpără cu aceşti bani înţelepciune de la negustorul acela!
Servitorul merse la înţelept şi-i ceru înţelepciune. Înţeleptul îi spuse:
- Spune stăpânului tău că, în tot ce va face, să nu piardă din vedere sfârşitul!
S
