Cu ajutorul telemedicinei, pacienţii pot fi trataţi de specialişti la distanţă, prin teleconferinţă. Acum, în SUA, se abordează problema utilizării telemedicinei pentru asistarea avorturilor în clinici care nu au această specializare.

Avorturile telemedicale sunt legale în statul american Iowa încă din 2008. Pentru a se califica pentru un avort telemedical, pacienta trebuie să facă o ecografie realizată de un specialist într-o clinică din oraşul natal. Apoi ea primeşte informaţiile standard despre avortul medical (cu medicamente care provoacă avortul) şi semnează un formular de consimţământ.

În acest moment, la clinica respectivă, un medic intervine prin teleconferinţă, printr-un canal securizat, pentru a răspunde oricărei întrebări din partea pacientei, pentru a-i vedea istoricul medical şi pentru a stabili dacă este, într-adevăr, candidată pentru un avort medical.

După toate acestea, medicul introduce un cod care descuie un sertar din clinica unde este femeia. În acest sertar există mifepristonă şi misoprostol, două medicamente care provoacă avortul. Pacienta ia medicamentele şi se întoarce apoi acasă unde, practic, va suferi o pierdere de sarcină, notează „Motherboard“.

Înainte de avorturile telemedicale, existau doar şase clinici în Iowa care ofereau aceste servicii. Acum, pe lângă cele şase, alte nouă clinici oferă servicii de avort telemedical, în special în zonele rurale în care nu există acces la clinici specializate.

„Avortul cu pilulă“ are un risc de complicaţii scăzut, aşadar există asociaţii care susţin că acest tip de întrerupere a sarcinii este la fel de sigur ca o consultaţie şi o intervenţie într-o clinică specializată.

Avortul medical versus avortul chirurgical

Avantajele avortului telemedical sunt multiple: o dată, femeile sunt mai dispuse să ia pastile,