Aproape 3.000 de oameni îşi iau viaţa în fiecare zi, numărul anual al sinuciderilor ajungând la 1 milion de cazuri. În acest sens, Organizaţia Mondială a Sănătăţii marchează, mâine, Ziua mondială a prevenirii suicidului. România se află la mijlocul clasamentului european în ceea ce priveşte rata sinuciderilor.

În ultimele cinci decenii, rata sinuciderilor a crescut cu 60% în majoritatea ţărilor, astfel că suicidul a devenit o problemă de sănătate publică. În timp ce o persoană reşeşte să-şi pună capăt zilelor, alte 20 încearcă acest lucru. La nivel global, se urmăreşte conştientizarea faptului că actul de sinucidere este una dintre cauzele majore de deces prematur şi face mai multe victime decât un război sau calamităţile naturale.

În România, sinuciderile reprezintă 27% dintre decesele violente, potrivit raportului Institutului Naţional de Medicină Legală. Anul trecut, un număr de 2.753 de români şi-au luat viaţa, reprezentând o scădere nesemnifcativă faţă de cifra înregistrată în 2011 (2.784 de cazuri). Metoda „preferată” de români rămâne sinuciderea prin spânzurare (82%), urmată de cea prin intoxicaţie (6%) şi precipitare (5%). 2% dintre români au ales să se înece sau să-şi curme zilele prin provocarea de plăgi.

În ceea ce ce priveşte situaţia fenomenului pe regiuni, judeţele Harghita şi Covasna se menţin pe primul loc în ceea ce priveşte rata sinuciderilor, cu 33, respectiv 30 de cazuri la 100.000 de locuitori. Acestea sunt urmate de Giurgiu – 21,8, Tulcea – 21,8 cazuri/100.000 locuitori/an. Judeţe cu incidenţă scăzută sunt Maramureşul -7,31 şi Vrancea -6,8. Un număr de 178 de bucureşteni au ales să-şi pună capăt zilelor, anul trecut. Vârful sinuciderilor s-a înregistrat în anii 1999-2000, cu 414, respectiv 511 cazuri.

Per total, media sinuciderilor din România este de 13 la 100.000 de locuitori, puţin sub cea europeană. Ungurii, finlandezii ş