Ne aflăm în plină revoluţie biotehnologică, decisă de progresele ştiinţifice survenite în domeniul biologiei şi geneticii în ultimii 30 de ani.

O revoluţie socială, culturală, etică şi politică cum puţine au fost în întreaga istorie a umanităţii. Un soi de „fertilizare încrucişată” sau „contaminare a competenţelor” care a modificat deja modul în care se face ştiinţa.

Realitatea este că biotehnologia moleculară nu este decât evoluţia modernă a unei tehnici antice. Omul manipulează genetic viaţa, încrucişând plante şi animale pentru a le constrânge să evolueze după bunul lui plac, cel puţin de când a încetat a mai fi vânător-culegător, devenind agricultor şi crescător de animale. Totuşi, doar recent, pe la mijlocul anilor `70, el a dobândit capacitatea (pe care i-au conferit-o tehnicile ADN-ului recombinant) de a transfera caractere genetice între specii din punct de vedere evolutiv foarte îndepărtate între ele.

Unul dintre primele rezultate ale acestei măiestrii, până atunci ceva de neconceput, a fost acela de a modifica genetic o bacterie, Escherichia Coli, astfel încât să producă insulină umană.

Citeşte continuarea pe site-ul stiintasitehnica.com