Din tolba amintirilor domnului Ranţa

Pe măsura ce vom avansa cu corectura textului, vom publica pagini din memorialistica unui om născut şi crescut în Valea Jiului. Născut în 1925, Ion Ranţa are tolba plină de amintiri. Fără a impresiona prin stilistică, amintirile d-lui Ranţa, care peste 2 ani va fi nonagenar!, au însă farmec şi multe şi neştiute informaţii. „Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meridianele globului. Amintiri. Opinii”, căci aşa se va intitula volumul pe care va apărea semnătura „Dr. ing. Ion Ranţa”, adună la un loc amintirile unui om care are ce-şi aminti. Astfel, se reface un timp care multora dintre noi li se poate părea neverosimil, un timp guvernat de alte cutume.

Ion Ranţa depune vie mărturie despre viaţa sa, care, în definitiv, este şi a altor trăitori din satele aparţinătoare de oraşul Petrila.

„Un momârlan din satul Jieţ, Valea Jiului, pe meridianele globului. Amintiri. Opinii” poate fi şi cartea devenirii sociale a unui momârlan, care, încă din copilărie, s-a luptat cu greutăţile vieţii. Sub acest aspect, exemplul combativităţii cu viaţa a lui Ion Ranţa poate fi urmat şi de alţi tineri. Dar cine mai are astăzi nevoie de modele, într-o lume aflată în vizibilă degringoladă socială şi descompunere morală?!

Capitolul I. Treapta întâia a vieţii. Copilăria

Am apărut pe lume în satul Jieţ-Androneşti, situat la poalele munţilor Parâng, Capra, Muncel, Şureanul, Vârful lui Pătru, într-o zi de vară a anului 1925, atunci când toată suflarea era la pădure la fân, iar pe acasă lanurile de cucuruzi erau în pârg. Aici soarele răsare vara de pe Arsuri, iar iarna se mută mai la dreapta şi apune vara după Vârful Morii.

Între dealul Poiana şi şesul Androneştilor era Obreja, o pantă plină cu copaci şi pomi fructiferi. Primăvara apăreau aici căprioarele, iar iarna - lupii. Obreja er