Cum reînvie o zonă atunci când îi mor industriile? Cum reînvie o zonă atunci când toate locurile istorice se transformă în scrum? Am fost acum trei ani în Essen, Germania şi am descoperit că există viaţă după industrie, că există turism după industrie.
Voiam de multă vreme să scriu despre ceea ce am văzut acum trei ani în Germania, când am vizitat zona Essen, atunci când era capitală culturală europeană. Aud de multe ori discuţii, mai ales în ultima perioadă, despre incapacitatea unei zone de a rezista după moartea unei industrii. Mircea Goia a scris aici despre viaţa unui miner după ce se termina ceea ce au ştiut să facă toată viaţa. Eu vreau să scriu ce se întâmplă după ce moare o industrie. Un exemplu german. Zonele sunt diferite, dar învăţămintele sunt universale. Nu le voi trage eu, vă aştept pe voi să mă ajutaţi să înţeleg ce trebuie să înţeleg.
Am fost în zona industrială Essen din Westfalia de Nord acum trei ani, cu ajutorul unui proiect european. Atunci, Essen era capitala culturală europeană. M-am întrebat multă vreme, până să plec, de ce Dumnezeu e Essen capitală culturală. Oraşul în sine l-am autointitulat capitala plictiselii mondiale, deoarece nimic nu se întâmplă. Zona era o fostă enclavă industrială puternică, acum rămasă fără activităţile sale principale. Cum s-a transformat Essen-ul şi cum a intrat în Ruta Europeană a Patrimoniului Industrial?
Scriu din memorie şi din documentarea de acum, dar promit că revin cu mai mult, dacă doriţi şi mai multe detalii. Am ales patru lucruri mari pe care le-am văzut în zonă acum trei ani şi pe care le-am documentat mai bine. Sunt şi altele. Toată zona e industrială. De fapt. A fost. Industria a lăsat locul turismului.
Puteţi studia ceea ce puteţi vedea în zonă la acest link.
Zollverein - un monstru care a murit şi a înviat
La marginea oraşului Essen se ridică complexul industr