Pentru cele peste 6.000 de aparate din agenţiile Loto trebuiau plătite taxe de peste 150 de milioane de lei, însă la stat nu a ajuns niciun ban. Sursa: EVZ

Loteria Naţională e acuzată, într-un raport ANAF, că ar fi botezat maşinile de "păcănele" drept videoloterie, pentru a face evaziune fiscală. Dacă ar fi recunoscut că maşinile de joc nu erau nicidecum de tip videoloterie, ci "slot machine", Loteria Naţională ar fi trebuit să plătească taxe de ordinul sutelor de milioane de euro, în condiţiile legii, spun inspectorii Agenţiei.

Videoloterie pe filieră grecească

Firmele Intracom SA, Intralot SA, amândouă din Grecia, Lotrom SA şi Loteria Naţională au încheiat, la data de 1 septembrie 2003, un contract de implementare în România a unui programul de video-loterie. Potrivit contractului, firmele greceşti finanţau Loteria ca să cumpere automatele şi să implementeze jocul videoloterie, iar Lotrom, firma românească, ca furnizor, vindea Loteriei calculatoarele şi instala echipamentele.

Ca urmare a contractului, Intralot SA a cumpărat, din SUA, Spania şi Austria, maşini electronice cu câştiguri, pe care le-a vândut către SC Lotrom SA. Aceasta din urmă a solicitat Biroului Român de Metrologie atât certificate de aprobare, cât şi de verficare tehnică pentru "maşină electronică cu câştiguri".

La Lotrom SA - potrivit relatărilor din mass-media - acţionarii erau Antonopoulus Constantinos şi Tsoukalidis Konstantinos, alături de cetăţeanul român Petre Ion. Funcţia de administrator era deţinută de Mihai Liviu Gherman, fiul lui Oliviu Gherman, fost preşedinte al PDSR/PSD şi fost ambasador la Paris.

Astfel, firma a solicitat certificate de la Metrologie pentru care a achitat contravaloarea, deşi nu avea calitatea legală de organizator de jocuri de noroc. Lotrom SA, proprietarul tuturor celor 6.273 de aparate, încheias