Într-o industrie globală estimată la circa 70 de miliarde de dolari, piaţa autohtonă a bijuteriilor de aur este aproape invizibilă. Noile măsuri de accizare a produselor de lux iau din strălucirea afacerilor şi aşa prăfuite de efectele crizei.

"A fost o mişcare demagogică prin care clasa politică a vrut să arate că ia de la bogaţi ca să dea la săraci", este părerea lui Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Swarovski, Gucci şi Paul & Shark, în ce priveşte măsura guvernului de a introduce acciza pe lux ca metodă de a contrabalansa reducerea TVA la pâine. Sodo Migliori, compania care administrează mărcile Cellini, Swarovski şi Gucci, cu o cifră de afaceri estimată la 21 de milioane de euro, este una dintre cele mai mari care vor fi afectate de măsura de accizare a produselor de lux, care prevede ca pentru bijuteriile din aur să se plătească o taxă de un euro/gram la aurul de 14 K şi de doi euro/gram la aurul care depăşeşte această valoare. Excepţie de la această regulă fac verighetele. Astfel, un gram de aur tranzacţionat la bursa din Londra costă circa 40 de dolari, dar pe rafturile retailerilor autohtoni ajunge să îşi dubleze valoarea. Între lingoul de aur şi colierul cumpărătoarelor intervin costurile de prelucrare, valoarea impusă de brand, taxa pe valoare adăugată şi noua acciză pe lux.

Cumulat cu celelalte produse catalogate ca fiind de lux de către Ministerul Finanţelor Publice, taxa ar aduce statului circa un milion de euro, potrivit reprezentanţilor pieţei, sumă care nu compensează gaura de 25 de milioane de euro rezultată din reducerea TVA la pâine, argumentul dat în scrisoarea de intenţie către FMI. „A fost o soluţie care a venit peste noapte şi care nu a făcut decât să copieze vechiul sistem de accize, care este aplicat şi în Republica Moldova„, spune Amato. El adaugă că România este singura piaţă din