Aparent, o vizita obişnuită. În realitate, o vizită pe care toţi adversarii lui Victor Ponta au încercat să o minimalizeze, să o blocheze sau să o acopere. Ce se poate reţine oarecum obiectiv din această vizită?

1. Romania trece de stadiul de partener militar al SUA, si face un pas important in a deveni si partener economic al SUA. Nu doar prin gazele de sist (cele mai vizibil subiect, in context media), dar si prin multe alte colaborari deja existente – companii din zona IT (IBM, Oracle, Microsoft etc), companii din zona energetica (Exxon, de exemplu), companii din industria auto (Ford), agricultura, industria farma etc... Investitiile americane in Romania erau, pana acum, la un nivel redus. Venirea banilor americani in Romania poate insemna locuri de munca si mai multa bunastare. Sigur ca multi stramba din nas, dar asta e singura directie pozitiva in aceasta relatie. Doar asa putem spera, de exemplu, sa se renunte in anii urmatori la vizele cerute romanilor care vor sa mearga in SUA. Unui partener militar ii asiguri spatele, dar il tii la poarta. Unui partener economic ii faci loc in familie si in viata ta...

2. Traian Basescu si-a recunoscut indirect, infrangerea. Dupa ce, spun surse, a incercat din rasputeri sa blocheze aceasta vizita, a fost neasteptat de discret si decent pe parcursul ei. Fara atacuri majore, fara tentative de a o boicota pe fata. A inteles semnalul si se adapteaza, macar si pentru ca americanii sa nu il banuie de nimic rau. Nu mai este singur pe acest teren extern, si acest lucru este util Romaniei. Cam ca independenta energetica – diversificarea surselor de informatii despre Romania (americanii vor lua informatii nu doar de la Basescu, ci si de la Ponta) va ajuta tara si nu o va face dependenta de toanele unei singure parti...

3. „Talibanii” de langa Basescu nu au acceptat insa aceasta infrangere, si incearca pe orice cai sa