Rapidul şi-a dat restart în vară. Ajuns în Liga a 2-a, aproape de faliment, clubul din Grant şi-a schimbat lotul, patronatul şi, ulterior, şi antrenorul.
Galeria a rămas însă aceeaşi. Se spune că ar fi cea mai frumoasă din România. Poate că da, poate că nu. Un lucru e cert, suporterii vişinii sînt speciali, sînt altceva.
La finalul meciului de Cupă pierdut în faţa Petrolului, dacă ar fi intrat cineva pe stadion n-ar fi putut ghici rezultatul final. În dreptul sectorului ocupat de fanii ploieşteni, elevii lui Contra, învingătorii, dansau de bucurie şi cîntau cu ultraşii lor. În rest, tot stadionul cînta alături de jucătorii lui Moldovan, care se aflau în dreptul galerie alb-vişinie! Refrenul preferat? "C-aşa sînt eu rapidist, niciodată nu sînt trist!".
După ce şi-au încurajat favoriţii de la primul fluier pînă la ultimul, aproape 10.000 de oameni au rămas pe loc minute bune pentru a-i aclama pe Ioniţă şi compania la capătul unei partide în care aceştia pierduseră pe teren propriu! Mai mult, după aproximativ 10 minute, cînd alb-vişiniii se îndreptau spre vestiare, antrenorul Viorel Moldovan a fost chemat la salut.
Nu o dată, ci de trei ori, apoi a primit aplauze la scenă deschisă! A urmat un moment şi mai straniu! Suporterii prahoveni au chemat rapidiştii la salut în drumul lor spre vestiare! Ioniţă, Ciolacu, Lung şi Martin s-au oprit în faţa ploieştenilor şi au scandat împotriva Stelei alături de ploieşteni, după care cele două galerii s-au aplaudat reciproc.
Am fost şi pe Arena Naţională la meciul Stelei cu Basel, unul extrem de important pentru campioana României, avînd în vedere că elveţienii sînt cei cu care roş-albaştrii îşi dispută locul al 3-lea în grupă şi calificarea în primăvara europeană. Au fost puţin peste 20.000 de oameni, dar le-a lipsit entuziasmul. Cîteva sute de suporteri ai lui Basel s-au făcut auziţi în nenumărate rînd
