Pentru a recupera sume mai mari din executările silite, unele bănci cumpără la licitaţie imobilele restanţierilor, pentru a le vinde ulterior mai scump. Astfel, datornicii nu îşi mai văd casa la samsari, ci direct la bancă, dar tot la un preţ foarte scăzut
Băncile demarează în ultima perioadă tot mai des procedura de executare silită la creditele cu restanţe. În cazul împrumuturilor garantate cu ipotecă, procedura a fost iniţiată pentru 60% din volumul creditelor, conform datelor BNR. Vânzarea bunurilor la licitaţie nu este însă avantajoasă nici pentru bancă, nici pentru client. La prima licitaţie, preţul de pornire este de 75% din valoarea casei, iar dacă nu sunt doritori, licitaţia se reia la preţuri tot mai scăzute.
Urmăriţi pe viaţă
În general, imobilele se vând în cadrul licitaţiilor la preţuri foarte mici, de care profită în special speculatorii imobiliari. În asemenea situaţii, cel mai mult are de pierdut clientul. Dacă suma încasată nu acoperă creditul, clientul nu scapă de datorie: banca îi poate impune popriri pe salariu până când îşi recuperează întreaga sumă. Astfel, clientul rămâne şi fără casă şi cu veniturile viitoare amanetate.
Banca îşi recuperează imediat o parte din datorie şi rămâne apoi să continue executarea silită a datornicului. Cum nu există o lege a falimentului personal, banca îl poate urmări pe viaţă pe client. În aceste condiţii, acesta ar avea o şansă mai bună de viaţă dacă ar emigra în altă ţară, decât dacă ar continua să rămână în România.
8 bănci cumpără locuinţe la licitaţie
Mai nou, unele bănci s-au gândit că pot profita şi ele, aşa cum fac samsarii imobiliari. „Bunurile se preiau la minimum 75% din valoarea de piaţă, cu scopul de a fi valorificate la o dată ulterioară. Se evită preluarea în bilanţ a bunurilor imobiliare greu vandabile, cum ar fi terenurile sau imobilele degradate"
