Dintre cele șase state care fac parte din Parteneriatul Estic (PE), Ucraina este prima potențială semnatară a Acordului de Asociere (AA) și a celui cu privire la instituirea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător (ZCLAC) la Summit-ul de la Vilnius programat pentru 28-29 noiembrie. Posibila semnare și eventuala ratificare a AA și a ZCLAC va avea mai multe repercusiuni politice și economice pe termen mediu și lung asupra Ucrainei, statelor vecine din UE și țărilor din PE, în particular asupra Moldovei. De asemenea, asocierea politică și economică a Ucrainei cu UE va influența dinamica raporturilor în triunghiul Rusia-UE-Ucraina și viitorul proiectelor de integrare economică în spațiul post-sovietic. Așa cum a observat un diplomat UE, ”Summit-ul de la Vilnius nu este despre Ucraina, ci despre Rusia. Miza este să nu alimentăm false așteptări imperiale în Rusia.”

Însă cu trei săptămâni până la Vilnius se prefigurează un scenariu pesimst (”lose-lose-win”) în care: 1) Ucraina nu semnează AA/DCFTA, se accentuează tendințele autoritare, iar economia țării stagnează într-un mediu regional mai puțin propice pentru politica externă multivectorială; 2) politica UE în vecinătatea estică suferă un eșec de etapă și pune sub semnul întrebării succesul PE; 3) încurajată, Rusia dublează presiunea asupra Moldovei și Georgiei pentru a împiedica semnarea AA/DCFTA în toamna anului 2014. Situația cu privire la semnarea documentelor cu Ucraina la Vilnius este extrem de volatilă. O singură scurgere controlată sau necontrolată de informație din discuțiile la nivel înalt poate răsturna orice calcule. ”Până la urmă noi nu suntem o democrație veritabilă, dacă există voință politică o lege poate fi adoptată și într-o zi”, remarcă unul din liderii opoziției din Ucraina referitor la eventuala eliberare a Iuliei Timoșenko. Însă dincolo de posibilele schimbări neașteptate, care ar d