Republica Moldova are nevoie stringentă de gazoductul Iaşi-Ungheni, pentru a urma exemplul Ucrainei şi a-şi reduce dependenţa faţă de gazul rusesc, scrie miercuri Ziarul Naţional.
Publicaţia observă că, întâmplător sau nu, conflictul de gaze ruso-ucrainean s-a acutizat cu trei săptămâni înainte de Summitul de la Vilnius. Potrivit ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojcov, Ucraina a reuşit să-şi facă rezervele necesare. 'Făcând traducerea din limbajul diplomatic, asta ar însemna că Ucraina va avea gaz, chiar şi în condiţiile sistării livrărilor gazului rusesc, pentru că ucrainenii s-au pregătit. Au semnat contracte cu mai multe ţări europene pentru livrări, au semnat contracte de explorare a propriilor gaze, inclusiv de şist, cu cele mai mari companii mondiale', potrivit ziarului.
Pe de altă parte, subliniază autorul, lucrările la conducta Iaşi-Ungheni se vor finaliza la anul, iar o conductă Ungheni-Chişinău cere timp şi bani. 'Morala este evidentă chiar şi pentru criticii cei mai înflăcăraţi ai gazoductului. Avem stringentă nevoie de acesta. Cu cât mai repede, cu atât mai bine'.
Adevărul relevă intenţia Guvernului de a scoate la privatizare, anul viitor, 13 obiective importante din patrimoniul public, printre care Moldtelecom, Air Moldova, Tutun-CTC, două reţele de distribuţie a curentului electric şi alte mari companii. Consultanţii externi vor efectua o analiză a fiecărei întreprinderi, evaluând valoarea de piaţă, situaţia reală a companiei, costul acesteia, condiţiile de vânzare, investiţiile necesare. Experţii susţin necesitatea deetatizării acestor active, dar nu cu orice preţ. 'Cele 13 companii au o cifră anuală de afaceri de circa şapte miliarde de lei (aproximativ 580 de milioane de dolari), iar această rundă ar putea însemna sfârşitul marii privatizări în Republica Moldova', crede economistul Roman Chircă. Potri