Atunci cînd am citit că printre volumele reținute pe lista scurtă pentru Man Booker Prize se află și un roman neozeelandez de peste opt sute de pagini, am fost surprins: ce realitate locală ar putea trezi interesul cititorilor pentru un proiect literar de asemenea amploare? Am parcurs mai repede decît m-aș fi așteptat romanul The Luminaries (Luminătorii, Victoria University Press, 832 p.) și sînt încîntat de descoperire, de sentimentul că grație lecturii am călătorit în trecut, în perioada 1865-1866, în nou-fondatul oraș Hokitika, pe coasta de vest a Insulei de Sud, într-o zonă în care goana după aur domina visurile. Merită povestită călătoria aceasta.
Ușor nu e să relatăm în cîteva cuvinte subiectul romanului. Un băiat de bani gata din epoca imperială, Francis Carver, născut la Hong Kong, este condamnat pentru o serie de ilegalități la zece ani de muncă grea în vestita închisoare Cockatoo, din golful Sidney. Atunci cînd iese din pușcărie își dă seama că, din pricina reputației de fost condamnat, nu va mai fi niciodată angajat de o companie maritimă. Pentru a evita aceste dificultăți, Carver fură identitatea unui prospector, Crosbie Wells, care se întîmplă să fie căsătorit cu Lydia (născută Greenway), o mai veche foarte apropiată cunoștință a lui Francis Carver. Lydia îi oferă actele de identitate ale lui Crosbie, iar Francis folosește aceste acte pentru a falsifica semnătura adevăratului Wells și a intra, sub numele de Wells, în stăpînirea unui vas, Godspeed. Atunci cînd Crosbie Wells realizează ce s-a întîmplat, că a rămas fără certificatul de naștere și fără permisul de prospectări miniere, pe care Lydia le-a extras fără voia lui din seiful familiei, alege să se refugieze din Dunedin într-o cabană de lîngă Hokitika, înțelegînd că dacă rămînea acasă se expune unui mare pericol. Nu înainte însă de a-l însemna pe obraz pe Carver cu
