ADN-ul unei fiinte umane vechi de 400.000 de ani a fost reconstruit plecand de la un os descoperit intr-o grota din Spania, o realizare fara precedent, scrie AFP.
Cel mai vechi genom uman avea o varsta de "doar" 70.000 - 80.000 de ani si apartinea unei fete care a fost membra a hominizilor primitivi, "Oamenii de Denisova", veri apropiati ai neanderthalienilor si ai oamenilor moderni, care au transmis o serie din genele lor locuitorilor actuali din Asia de sud-est, in special papuasilor.
Surpriza! ADN-ul gasit la Sima de los Huesos ("groapa oaselor", Atapuerca, in nordul Spaniei) s-a dovedit legat de cel al denisovienilor, si nu de cel al neanderthalienilor, ale caror schelete exhumate in grota aveau numeroase urme distinctive.
"Acest rezultat neasteptat indica faptul ca originea oamenilor de Neanderthal si a oamenilor moderni a urmat o evolutie complexa. Sper ca noile cercetari vor putea clarifica relatiile genetice dintre hominizii din Sima de los Huesos pe de o parte si neanderthalienii si denisovienii, pe de alta", subliniaza, intr-un comunicat, unul dintre autorii studiului, Juan-Luis Arsuaga, directorul Centrului pentru cercetari asupra evolutiei si comportamentului uman din Madrid.
Situat la 30 de metri sub suprafata, saturat de umiditate si beneficiind de o temperatura constanta de 10,6 grade Celsius, acest loc constituie cel mai mare zacamant de fosile umane din Pleistocenul mijlociu, vechi de 500.000 - 120.000 de ani. In afara de oase de animale, aici s-au gazit cel putin 28 de schelete de hominizi, scoase la lumina zilei de Juan-Luis Arsuaga si echipa sa.
ADN maternal
Aceste fosile sunt clasate de specialisti in randul Homo heidelbergensis, desi detin si trasaturi specifice neanderthalienilor. Pana in prezent, cercetatorii nu au reusit sa le exploateze ADN-ul, mult prea vechi.
Pan
