Cine nu îşi aduce aminte de nodul în gât şi de fluturii din stomac din serile de 5 decembrie din anii copilăriei? Ritualul lustruirii ghetelor şi aşezării lor lângă uşă, emoţia febrilă care alungă somnul şi speranţa că nicio nuieluşă nu-şi va face apariţia, toate făceau ca bucuria descoperirii ghetelor pline cu dulciuri, dimineaţa, să fie unică. adevarul.ro vă invită în lumea de poveste din spatele sărbătorii Sfântului Nicolae.

Cu toate că, astăzi, cizmuliţele celor mici devin, uneori, neîncăpătoare pentru darurile tot mai voluminoase pe care le aduce Moş Nicoale, în general, copiii românilor primesc, de Sfântul Nicolae, dulciuri, iar în cazul în care nu au fost cuminţi, o nuieluşă. Cadourile mari, cele care au fost înşiruite într-o scrisoare expediată la Polul Nord, intră în sarcinile lui Moş Crăciun.

Cadouri mai mici, la o sărbătoare mai mică

Explicaţia acestui lucru este simplă, susţine etnologul Georgeta Roşu, şi ţine de importanţa celor două sărbători religioase: Praznicul Sfântului Ierarh Nicolae are o semnificaţie mai mică decât cea a Sărbătorii Naşterii Domnului şi, de aceea, şi cadourile sunt pe măsură.

Dincolo de cadouri şi nuieluşe în ghetuţe, Moş Nicolae este cel care aduce ninsoarea şi marchează, simbolic, degradarea timpului calendaristic. Călare pe un cal alb, cu o mantie albă, nu este zărit niciodată şi, pe cât este de darnic, pe atât de aspru se arată cu pedepsele. În unele zone din Prahova, de Moş Nicolae, copiii încep să umble cu „Steaua“, o tradiţie respectată până la Crăciun

Ghetele pe geam, cadourile şi crenguţele oferite în dar cu ocazia Sfântului Nicolae sunt toate simboluri ale zecilor de legende desprinse din viaţa binecunoscutului personaj. Cu poveşti vechi care au căpătat un sens nou, timpul şi-a pus amprenta şi asupra modalităţii de celebrare a zilei de 6 decembrie.

Crenguţa pentru sănătate şi povestea