Curtea Constituţională a recunoscut, practic, că limba română, consfinţită în Declaraţia de Independenţă, este limba oficială a Republicii Moldova. Considerată drept una istorică, decizia lasă, totuşi, loc de interpretări.

După ce au examinat două sesizări depuse de deputatul liberal-reformator Ana Guţu şi de un grup de parlamentari liberali, magistraţii au stabilit că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia ţării şi că, în cazul unor neconcordanţe între cele două texte, Declaraţia de Independenţă prevalează.

Autorii demersului susţin că, astfel, s-a recunoscut din punct de vedere juridic că denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova este româna, aşa cum figurează în Declaraţia de Independenţă, şi nu „moldoveneasca funcţionând în baza grafiei latine“, cum prevede articolul 13 din Constituţie.

„S-A FĂCUT DREPTATE“

„De astăzi, putem da start utilizării corecte a denumirii limbii oficiale nu doar în şcoli şi centre de cercetare, cum a fost până acum, ci în toate instituţiile statului. Vom solicita ca sintagma «limba moldovenească» să nu mai fie utilizată nici în organismele internaţionale. S-a făcut dreptate limbii române. Era nevoie să se pronunţe Curtea, deoarece lipsea opinia juridică. Sper să nu mai avem nicio învinuire din partea opoziţiei sau a altor cetăţeni recalcitranţi şi să putem spune sus şi tare că vorbim limba română“, a comentat Ana Guţu.

Valeriu Munteanu susţine că deputaţii urmează să modifice Constituţia în decurs de jumătate de an, iar în caz contrar, Parlamentul ar putea fi dizolvat. „Curtea a spus foarte clar: «Domnilor, modificaţi Constituţia pentru că intră în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă». Principiul terţului exclus prevede că nu pot fi două adevăruri în acelaşi text, respectiv, unul îl exclude pe altul. Decizia Curţii nu este o recomandare, ci o oblig