Europenii vor încerca să ajungă la un acord, luni, asupra mijloacelor de a împiedica fraude şi abuzuri în privinţa muncitorilor detaşaţi, un subiect considerat "exploziv", care agită spectrul "instalatorului polonez" şi din care Franţa a făcut calul său de bătaie.
Abatoare care angajează forţă de muncă ieftină în ţările din Europa de Est şi şantiere care angajează muncitori plătiţi cu doi euro pe oră constituie doar nişte exemple dintr-o serie care se multiplică.
După mai multe întâlniri soldate cu eşecuri, miniştrii Muncii din cele 28 de state membre UE se întâlnesc luni la Bruxelles în cadrul unei reuniuni percepute drept o ultimă şansă. Este vorba despre a lupta în mod coordonat împotriva abuzurilor asupra muncitorilor detaşaţi temporar în altă ţară decât a lor, prin consolidarea unui text din 1996.
Acest text prevede ca o întrepindere să poată "detaşa" salariaţi în altă ţară UE cu condiţia să aplice anumite reguli din ţara gazdă (salarii, condiţii de muncă şi altele), dar plătind cotizaţii sociale în ţara de origine. În lipsa unui control eficient, aceste principii sunt de obicei încălcate şi conduc la o formă de "dumping social".
"Este necesar să diminuăm aceste fraude, care afectează atât demnitatea umană, cât şi economia", aprecia recent ministrul francez al Muncii Michel Sapin.
Cu toate că această părere este împărtăşită, mijloacele de acţiune provoacă disensiuni.
Parisul şi Berlinul doresc ca noi măsuri de control să poată să fie solicitate imediat ce apare suspiciunea unei fraude şi ca fiecare ţară să poate stabili singură documentele necesare ce pot fi solicitate unei firme ce detaşează muncitori. Această poziţie este susţinută, de asemenea, de către Belgia, Luxemburg şi Italia.
Există, de asemenea, alte aproximativ zece state UE care vor să vizeze în mod automat firmele care dau ordine, ca de exemplu filialel
