În vara trecută, Parlamentul a votat Codul de Procedură Penală potrivit căruia, începând din februarie 2014, convorbirile potenţialilor infractori pot fi interceptate numai cu anunţ prealabil. Sursa: VLAD STĂNESCU
Noul Cod de Procedură Penală, preconizat a intra în vigoare pe 1 februarie anul viitor, arată, la articolul 140, că mandatul de supraveghere tehnică a comunicaţiilor poate fi dispus pentru cel mult 30 de zile şi numai "în cursul urmăririi penale".
Având în vedere că procurorii sunt obligaţi să comunice începerea urmăririi penale celui urmărit, interceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia după ce posibilul infractor a fost pus în gardă devine fără sens.
Această prevedere urmează a se aplica inclusiv infracţiunilor care vizează siguranţa naţională, ceea ce înseamnă că procurorii sunt obligaţi să-i anunţe că vor fi interceptaţi pentru o lună inclusiv pe suspecţii de terorism.
Ce prevede legea actuală
În acest moment, convorbirile telefonice pot fi interceptate pe bază de mandat emis de judecător chiar înainte de începerea urmăririi penale, în faza actelor premergătoare, şi dacă există indicii că persoana monitorizată pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni. Această anomalie legislativă, izvorâtă din teama politicienilor de a fi interceptaţi, a fost sesizată de conducerile DNA şi DIICOT încă de o acum o lună şi adusă la cunoştinţa Procurorului General Tiberiu Niţu, a ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, dar şi a primului ministru, Victor Ponta. Până acum, instituţiile amintite nu au dat vreun semn că ar fi dispuse să îndrepte această eroare, deşi timpul efectiv când mai poate fi schimbat ceva este foarte scurt.
În cazul particular al unui ministru care este şi parlamentar, acesta nu poate fi interceptat, conform noii legi, înainte ca Procurorul General să ceară Camerei din care face parte permisiunea pentru începerea