Belgradul a permis, începând cu luna octombrie, românilor din Timoc să înveţe limba română, în contextul aspiraţiilor sale europene, dar, pe de altă parte, face dificil accesul copiilor la aceste ore şi dă undă verde studierii limbii vlahe, nerecunoscută de nimeni.
Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, susţine, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că, în martie 2013, au cerut, oficial, să studieze limba română 1.617 elevi doar în judeţele Bor şi Zajecear din Serbia de răsărit şi cel puţin încă pe atâţia din judeţele Branicevo, Pomoravski şi Podunavski ar fi dori şi ei acest lucru. În cele din urmă au rămas 600, dar şi aceştia întâmpină diverse dificultăţi. Dolha acuză Serbia, care în ianuarie 2014 speră să îşi prezinte "într-o lumină favorabilă situaţia în faţa UE" pentru deschiderea capitolelor 23 privind legislaţia şi drepturile omului, că "mimează începerea" unor ore de limbă română.
Acesta afirmă că cele două ore de limbă română din programă au loc seara sau la câteva ore de la terminarea cursurilor, făcând imposibilă participarea multor elevi la ele, întrucât "şcolarii termină cursurile la ora 12-13 iar orele de limbă română sunt puse târziu, atunci când nu mai au mijloc de transport spre şcoală sau de la şcoală spre satele lor".
Viorel Dolha declară că Belgradul, în loc să rezolve cererile părinţilor şi elevilor, a elaborat un plan "prin care să le scoată din cap românilor limba română" şi să arate că nu sunt cadre didactice.
"Celor 1.617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear, care pe primul formular primit în martie 2013 de la şcoală optaseră pentru limba română, şcolile, în încercarea de a-i face să renunţe la opţiunea pentru limba română, le-au mai dat în septembrie un formular în care aveau de ales între limba română şi informatică. Vreo 600 s-au încăpăţânat şi nu au renunţat nici de această dată"
