Românii și bulgarii au opinii împărțite înainte de deschiderea, la 1 ianuarie 2014, a pieței muncii în ultimele țări din Uniunea Europeană unde mai sunt valabile pentru ei aceste restricții, scrie duminică într-un comentariu AFP.
„Nu voi pleca în Vest pentru a fi luat drept țap ispășitor”, a mărturisit Gheorghi Dincev, un informatician bulgar care nu intenționează să emigreze după ridicarea, la 1 ianuarie, a ultimelor restricții pentru piața muncii din Europa pentru români și bulgari, potrivit Agerpres.
Angajat de o companie străină la Sofia, bărbatul de aproximativ treizeci de ani nu visează la Europa de Vest unde, după cum a apreciat recent șeful diplomației bulgare Kristian Vighenin, 'atitudinea xenofobă se concentrează pe bulgari și pe români'.
Chiar dacă „problema corupției este recurentă, chiar dacă educația este departe de a încuraja gândirea independentă și sănătatea publică este deficitară', acest participant activ la protestele antiguvernamentale consideră că este important să rămână în Bulgaria „pentru a pune presiune pe clasa politică”.
Asemeni lui, numeroși români susțin că nu intenționează să plece imediat după deschiderea pieței muncii în ultimele nouă țări în care aceste restricții mai sunt încă valabile, printre care Marea Britanie, Franța, Germania și Olanda. „Să facem o specializare în străinătate da, dar să lucrăm acolo nu. Mai ales când vedem discriminarea la care sunt supuși românii în Franța și în alte țări”, au afirmat la unison trei studente la informatică, Simina, Florentina și Maria, la ieșirea unei facultăți din București.
„Fluxurile se formează în funcție de cererea de pe piața muncii. Cei care puteau să plece au făcut-o deja”, a explicat Adriana Iorga, directoarea unei agenții de forță de muncă din Giurgiu, un oraș sărac din sudul țării, potrivit AFP. O opinie împărtășită și de Mila Manceva, analistă a Centrului
