Conflictul sirian este, in fapt, nu doar un conflict civil, ci si unul interstatal purtat "prin procura" - o dimensiune care se adauga celor interne. Desemnarea lui Lakhdar Brahimi in functia de reprezentant special al Ligii Arabe (LA) si al ONU in Siria se doreste a fi o garantie ca incercarile de solutionare negociata a conflictului vor continua, desi nu exista motive de optimism in privinta rezultatului. Reputatia excelenta de care se bucura Brahimi in cadrul ONU ar trebui sa atenueze nelinistea generata de abandonul lui Kofi Annan. Unui fost secretar general ONU trebuia sa-i urmeze cineva care sa transmita implicit, prin personalitatea sa, mesajul ca angajarea se mentine, ca nu se asteapta sfarsitul razboiului civil pentru a vorbi despre pace. Selectarea unui fost responsabil ONU specializat in operatiunile de mentinere a pacii si rodat in pozitii de responsabilitate in Irak, Afganistan si alte puncte fierbinti este o miscare de siguranta. Diplomatul algerian Lakhdar Brahimi a fost coordonatorul echipei care a elaborat un extrem de influent raport despre provocarile cu care se confrunta misiunile de mentinere a pacii (peace keeping) intreprinse de forul mondial. Documentul, publicat in anul 2000, este o pledoarie in favoarea reformei institutionale in cadrul ONU si a intaririi capacitatilor de finantare, totul spre a permite derularea unor misiuni mai eficiente. De asemenea, raportul se refera si la asa-numita „constructie" sau „edificare" a pacii, un concept care exprima ideea ca armistitiul intre grupurile inarmate nu se poate transforma intr-o pace adevarata decat pe fondul cresterii increderii reciproce intre segmentele societale rivale pe care le reprezinta respectivele grupuri si al evolutiei catre statul de drept si buna guvernare. Desigur, cazul sirian este unul diferit, pentru ca tara se afla in plin razboi civil. Aceasta va solicita ca energia lui Brahi