Cătălin Harnagea susţine că, în urmă cu zece ani, ar fi fost ţinta unuia asasinat pus la cale de "părintele FNI". Ancheta deschisă în acest caz nu ar fi ajuns nici acum la final. Sursa: EVZ

"În 2000, am primit un raport care spunea că Sorin Ovidiu Vîntu caută oameni în zona interlopă pentru a-i folosi în asasinate. Raportul mi-a fost înaintat fiindcă, după spusele acelui ofiţer, eram o posibilă ţintă." Declaraţia, demnă de un roman poliţist, îi aparţine lui Cătălin Harnagea, cel care, în perioada prăbuşirii FNI, era director al Serviciului de In formaţii Externe (SIE).

Într-un interviu acordat în exclusivitate EVZ, Harnagea vorbeşte despre mecanismul după care a funcţionat megaescrocheria FNI şi despre modul în care pare să fi fost "îngropată" ancheta penală deschisă împotriva lui SOV la cererea sa.

Cine a avut interesul să ascundă probele care ar fi asigurat inculparea lui Vîntu, acum zece ani? Harnagea îi arată cu degetul pe succesorul său la şefia SIE, Gheorghe Fulga (cunoscut drept apropiat al lui Vîntu şi, potrivit presei, fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Române de Scont, în fiinţată de SOV) şi pe fostul şef al SRI, Radu Timofte, pe care-l cataloghează drept "prieten cu SOV".

EVZ: Aţi fost directorul SIE în perioada crahului FNI. Cum aţi descrie acea perioadă?

Cătălin Harnagea: Din punct de vedere politic: foarte tulbure. Toată lumea bănuia pe toată lumea. Nu că ar fi produs prăbuşirea FNI, ci că ar profitat de ea. FNI devenise un fenomen de masă, cu peste 350.000 de oameni care in vestiseră bani, majoritatea pen sionari.

Gelsor, firma controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, care administra fondul de investiţii, se baza pe zeci de foşti ofiţeri de Securitate angajaţi de-a lungul timpului. Majoritatea fuseseră ofiţeri de contrainformaţii economice, fiind posesorii unor informaţii detal