Analiştii spun că decizia Adunării Populare a Găgăuziei de a interzice utilizarea sintagmei „limba română“ în autonomie face parte dintr-o serie de provocări înainte de Vilnius.

„Această decizie vine să destabilizeze situaţia politică în Moldova înainte de Summitul de la Vilnius. Cred că este inspirată inclusiv din exteriorul ţării pentru a destabiliza situaţia şi pentru a îngreuna mersul Republicii Moldova spre calea integrării europene şi în special parcursul ei spre Vilnius. Mă refer, în primul rând, la Rusia care are influenţă reală în Găgăuzia“, susţine analistul Anatol Ţăranu

Totodată, el spune că soluţiile pentru rezolvarea acestei probleme sunt la Chişinău. „Când fac referinţă la Constituţie, politicienii din Găgăuzia de fapt fac referinţă la existenţa unei ambiguităţi în practicile politice din Republica Moldova, când textele legiuitorilor nu corespund cu adevărul ştiinţific. Autorităţile din Găgăuzia intervin într-o zonă ce nu ţine de ei. Curicula şcolară este o prerogativă a organelor de stat centrale. Chişinăul trebuie să se clarifice cu propriul text şi să nu dea motive organelor de jos să-l interpreteze dualist“, mai spune specialistul.

„Provocări de cinci bănuţi“

De aceeaşi părere este şi comentatorul politic Oazu Nantoi. „Ceea ce se întâmplă în sudul ţării ridică întrebarea când Parlamentul Republicii Moldova va formula întrebare: pentru ce a fost constituită această autoritate teritorială administrativă? Pentru înfloririea şi dezvoltarea limbii şi culturii naţionale ale concetăţenilor noştri găgăuzi sau pentru a deveni un focar de provocaţii de cinci bănuţi?“, se întrebaă Oazu Nantoi.

Foto dreapta: regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova FOTO wikipedia.org

„Parlamentul Republicii Moldova trebuie să iniţieze un dialog cu autonomia găgăuză şi să introducă acele modificări în legea cu privire la statut