În ultimii doi ani s-au realizat cele mai multe astfel de intervenţii la pacienţi adulţi şi copii care sufereau de cancer şi leucemie acută.

Medici şi pacienţi ai Institutul ui Fundeni din Bucureşti au sărbătorit ieri realizarea a 200 de transplanturi cu celule stem, atât la copii, cât şi la adulţi. Cifra oferă speranţe, însă e departe de cele prezentate de centre similare din ţări europene, unde la 10 milioane de locuitori se fac anual între 200 şi 400 de astfel de proceduri.

Rata de reuşită e mare, dar complicaţiile pot fi grave

Dacă prima sută de transplanturi s-a efectuat în mai mult de şapte ani, următoarea sută s-a realizat în 19 luni. Numai în acest an s-au făcut 60 de transplanturi, ceea ce ajunge la limita maximă a spitalului. „La început a fost mai greu până am standardizat procedeele, până am căpătat experienţă şi am învins neîncrederea oamenilor într-o procedură nouă, cu o rată mare de reuşită, dar şi cu complicaţii grave”, spune medicul primar hematolog Alina Tănase.

Rata de supravieţuire a pacienţilor care au făcut transplant la Fundeni este de 85% în primul an de viaţă, iar mortalitatea de 10%.

Două tipuri

Începând cu 2003 s-au efectuat atât autotransplanturi, cât şi transplanturi allogenice. Autotransplantul reprezintă folosirea celulelor stem proprii ale pacientului în refacerea tuturor elementelor sangvine, după administrarea de citostatice în doze mari. Citostaticele omoară celulele bolnave, dar şi pe cele sănătoase. „Autotransplantul nu vindecă, ci e o şansă la terapie, remisiunea întinzându-se pe o perioadă lungă de timp”, explică medicul hematolog Alina Tănase.

Transplanturile allogenice, cea de-a doua tehnică folosită, se fac cu grefe recoltate de la donatori înrudiţi, care sunt compatibili cu bolnavii. „Transplanturile allogenice sunt mai complicate decâ