Anul acesta va fi unic pentru mine. M-am hotărât! Merg la „Oktoberfest". Nu la München, ci pe malul Bahluiului, chiar la mine-n cartier. Pentru a acoperi o adunătură de mici, bere şi manele, organizată de Sărbătorile Iaşiului, edilii s-au gândit că un brand german ar fi perfect. La urma urmei, dacă o frunză poate ascunde o ţară întreagă, de ce n-ar face-o şi o halbă cu bere pentru un oraş?
Mergând pe aceeaşi idee, de ce n-aş crede că primarul Gheorghe Giuliani poate organiza un meci pe „Allianz Copou". Iar la regalul fotbalistic ar putea fi prezenţi Gigi Ferguson, alături de Cristi Mourinho. Şi poate în tribune ar ajunge direct de la Aeroportul Internaţional „Iaşi pe Main" preşedintele Barack Băsescu. Însoţit, desigur, de premierul Vladimir Boc. Ce ţară minunată am avea atunci! Mai-mai să-ţi vină să introduci vize pentru imigranţi.
De 20 de ani, cel mai bine am învăţat noi, românii, cuvintele străine. Doar e frumos să te-amăgeşti cu-n „mercato" atunci când îţi faci cumpărăturile dintr-o piaţă mizeră. Folosim uşor cuvinte ca mall, manager, shopping, business sau derivatul businessman. Şi toate astea într-o ţară care în fiecare zi caută cu disperare modele din Vest. Dar nu face nimic pentru a ajunge acolo. Ceea ce nu înţelegem este că degeaba îmbrăcăm o haină de firmă peste nişte zdrenţe. Asta nu ne face nici nemţi, nici englezi şi nici americani. Degeaba ştim să pronunţăm „autobahn", dacă nu suntem în stare să construim una aici. Degeaba ştim cuvântul „marketing", dacă nu putem să ne facem nici măcar reclamă la propria ţară. Degeaba ştim cuvântul „lobby", dacă viaţa noastră se bazează încă pe şpagă.
P.S. Ascundem gunoiul sub preş. Exact la fel cum acoperim toată România cu o frunză cu pretenţii de brand
