Tot mai mulţi părinţi fac publice vieţile propriilor copii, prin intermediul reţelelor de socializare, a blogurilor şi site-urilor, depăşind cu mult barierele dintre spaţiul public şi cel privat. Dar nu afectează, în final, viaţa celui mic? Sharenting (share – a împărtăşi şi parenting – a creşte copii) devine un concept viabil în ziua de astăzi. Iar acest comportament poate avea efecte negative asupra celor mici, avertizează „The Guardian”. „Deşi fotografia, în care copilul tău în vârstă de 4 ani îl interpretează pe îngerul Gabriel, este drăguţă, ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva mai târziu el va fi ironizat din cauza acestei postări. Sau, ţi-ai dori ca toţi ceilalţi să privească fotografiile în care fiul tău, devenit prim-ministru, a udat patul?”, întreabă ironic jurnalistul britanic. „Problema cu amprentele digitale constă în faptul că este dificil să mai ai control asupra informaţiei odată ce ai publicat-o. Iar când vine vorba de copiii noştri, decidem să publicăm în numele lui date ce deşi acum ar putea părea potrivite, situaţia ar putea fi diferită în următorii zece ani“, a declarat pentru „The Guardian“, Tony Anscombe de la AVG, firma de securitate pe internet. „O parte a procesului prin care copiii îşi formează propria identitate implică deţinerea unor informaţii pe care ei hotărăsc să le păstreze private, iar acest lucru este erodat prin reţelele de socializare. Consider că ideea de a nu face diferenţa dintre public şi privat este una foarte periculoasă“, a completat psihologul Aric Sigman. De asemenea, şi mediul poate reprezenta un aspect problematic. Printr-o discuţie faţă în faţă, îi poţi explica unui copil că naşterea lui a reprezentat un şoc, dar nu ceva ce regreţi, însă citirea unei astfel de postări prin care ai detaliat aceste emoţii puternice, poate oferi alt sens discuţiei. De exemplu, în 2009, Shellie Ross a scris pe pagina de Twitter despr