O veste buna pentru toti cei interesati de Relatiile Internationale este faptul ca apar semne convingatoare de deschidere catre dialog din partea exponentilor altor discipline. Un exemplu recent si notabil il reprezinta volumul istoricului Gheorghe Cliveti, Prolegomene la studiul relatiilor internationale: epoca moderna. Ultimele doua decenii au insemnat, in Romania, un nou inceput pentru domeniul Relatiilor Internationale si pentru comunitatea profesionala din care face parte si autorul acestor rinduri. In plan editorial, au aparut si in mod cert vor mai aparea numeroase traduceri: lucrari clasice, texte cu caracter de manual, titluri mai noi care ajung foarte rapid sa fie considerate repere teoretice. Este de presupus ca vor aparea si din ce in ce mai multe contributii romanesti, o conditie necesara pentru atingerea unui prag al maturitatii. O veste buna pentru toti cei interesati de Relatiile Internationale (intelese aici in mod oarecum ingust, ca subdomeniu al stiintei politice) este faptul ca apar semne convingatoare de deschidere catre dialog din partea exponentilor altor discipline. Un exemplu recent si notabil il reprezinta volumul istoricului Gheorghe Cliveti, Prolegomene la studiul relatiilor internationale: epoca moderna. Nu voi insista, in acest colt de pagina, asupra autorului, o personalitate bine cunoscuta a vietii academice iesene. De asemenea, aceste rinduri nu trebuie vazute neaparat ca o recenzie sau ca un semnal editorial, ci ca o simpla sugestie de lectura (si) pentru cei interesati de politica internationala a zilei. Unii dintre noi am putea fi tentati sa neglijam importanta hotaritoare a demersului istoriografic, ca intr-un cerc vicios, tocmai din cauza ca nu sintem suficient de familiarizati cu istoria relatiilor internationale. Avem acum ocazia nu doar sa remediem macar o parte din acest deficit, ci si sa formulam intrebari interesante si leg