Supranumit \"Chavez al Europei Centrale\", premierul ungar şi-a văzut visul de putere cu ochii. Legea fundamentală care îi oferă controlul asupra instituţiilor statului a intrat în vigoare. Sursa: REUTERS
Intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a noii şi controversatei Constituţii consfinţeşte ceea ce criticii premierului Viktor Orban numesc "orbanizarea" Ungariei.
Acuzat că sub minează democraţia şi supranumit de opoziţie "Chavez al Europei Centrale", potrivit cotidianul francez "Le Figaro", şeful guvernului de la Budapesta a reuşit să pună mâna pe mai toate pârghiile puterii în doar 18 luni.
Asta graţie majorităţii parlamentare de două treimi de care dispune formaţiunea sa, Fidesz, fapt ce i-a permis să schimbe radical legislaţia, inclusiv Legea fundamentală a ţării.
Perpetuarea puterii partidului unic
Fostul premier belgian Guy Verhofstadt, în prezent preşedinte al liberalilor din Parlamentul European, a spus recent despre Constituţia Ungariei că este "calul troian al unui sistem autoritar, fondat pe principiul perpetuării puterii unui singur partid".
Iar transformările legislative din ultimele 18 luni confirmă "diagnosticul": titularii posturilor importante din aparatul de stat (economie, justiţie, poliţie, armată) au mandate de 9 sau 11 ani, mass-media sunt supervizate de un Consiliu condus de un apropiat al premierului, opoziţia socialistă este considerată responsabilă pentru crimele regimului comunist, iar noua lege electorală avantajează categoric Fidesz.
Constituţia îi oferă premierului puteri sporite şi în economie şi finanţe. Legea stabilităţii bugetare înscrie în Legea fundamentală cota unică de 16%.
Practic, un viitor guvern fără o majoritate parlamentară de două treimi nu va putea adopta măsuri fiscale în regim de urgenţă în cazul în care criza economică ia amploare.
Constituţia mai prevede crearea unui Consil