Reporterii EVZ au stat 24 de ore la Spitalul Universitar lângă chirurgul Florin Chirculescu, omul care a scris despre durerile sistemului sanitar. O parte dintre oameni sunt prinşi cu tuburi subţiri: un capăt e prins undeva sub piele, iar celălalt se află lângă pat, într-un borcan mare, în care bolboroseşte apa. Sunt bolnavi şi durerea îi face cuminţi pe cei mai mulţi. “Aţi coborât din pat?”, întreabă medicul Florin Chirculescu. “Nu pot”, zice bătrânul şi are respiraţia grea, înghite încet. E mai bine totuşi în dimineaţa asta decât era ieri, iar mâine va fi şi mai bine. “Trebuie să vă ridicaţi, trebuie să umblaţi!”, îi “ordonă” medicul. Afară, dincolo de geamurile etajului 11 al Spitalului Universitar, se ridică nori mari de praf de şantier.
În următorul salon e un bărbat care-şi ţine o mână peste piept. “Vine cineva la dumneavoastră azi? Nu avem un medicament şi trebuie să vi-l dau. Nu e foarte scump…”. Va veni cineva. În cealaltă încăpere sunt câteva doamne, între care una e mărturia unui amestec de veselie, mirare şi teamă. Medicul Chirculescu întreabă cum a decurs operaţia de peste noapte. “Doamne Dumnezeule, am venit pentru toate operaţiile?!”, se interesează femeia.
A avut noroc însă, noaptea trecută a fost de gardă medicul cel mai potrivit pentru operaţia ei.
În ultimul salon e un bărbat care vorbeşte mult: cere, printre altele, o adresă la care să poată dona bani spitalului. Vrea el aşa, pentru că în dimineaţa asta se mişcă şi vorbeşte, după ce acum două luni l-a lovit o maşină care mergea cu 140 de km pe oră. 5.786 de cuvinte despre felurite dureri L.F. înseamnă “lipsă farmacie”. Medicul Chirculescu, şeful compartimentului de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar Bucureşti, a avut de-a face cu iniţialele astea păcătoase şi în timpul vizitei din dimineaţa asta. Erau acolo, nerostite, alături de întrebări despre f
