Temerile de lungă durată pot favoriza şi apariţia gastritelor, a ulcerului şi a insomniilor.Fobiile sunt alimentate de frica necontrolată şi pot perturba desfăşurarea unor activităţi obişnuite. Cele mai multe fobii se formează în copilărie şi se amplifică la maturitate. Frica este un sentiment fundamental, care avertizează asupra prezenţei unui pericol şi care determină organismul să-şi alcătuiască o strategie pentru a-l depăşi. Există însă unele situaţii în care frica devine patologică.

„Teama devine problematică, uneori patologică, atunci când nivelul său este atât de mare, încât dezorganizează comportamentul (persoana nu se poate mobiliza pentru a depăşi obstacolul) sau când apariţia temerii nu este justificată de elementele din mediu, de exemplu, teama de culori sau teama de fluturi“, afirmă Alina Mirabela Marcu, psiholog clinician la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţul Timiş.

Există şi situaţii în care teama este focalizată pe un obiect anume (persoanei îi este clar de ce/cine anume îi este teamă), precum şi cazuri în care teama este generalizată (persoana nu poate spune clar de cine/ce îi este frică). O situaţie aparte o reprezintă teama de boală şi teama de moarte, care, de cele mai multe ori, sunt strâns legate una de cealaltă.

Frica necontrolată poate duce la apariţia atacurilor de panică. Acestea sunt  însoţite de simptome precum: dificultate de a respira, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, senzaţie de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teamă de moarte iminentă şi de pierdere a controlului.

Se pot face gesturi necugetate

În situaţii neprevăzute, de exemplu în cazul unui cutremur, o persoană cuprinsă de o stare extremă de frică poate face gesturi necugetate, cum ar fi să sară de la etaj. Nici pericolele pentru sănă