La răscruce de vest şi sud, fluviul intră în România bolborosind. Cazanele Dunării reprezintă porţiunea de defileu a fluviului, între localităţile Dubova şi Ogradena, unde apa este forţată să treacă printre munţi. Lăţimea Dunării se îngustează până la 180-250 de metri, iar adâncimea atinge 100 de metri. Curenţii din adâncuri sunt extrem de puternici, la suprafaţă apa dând aparenţa de fierbere. Barajul de la Porţile de Fier a mai încetinit din viteza curentului, care depăşea 5 m/s (18 km/h). Sursa: Horia Călăceanu
În realitate, există două „cazane“: Cazanele Mari (4 km lungime) şi Cazanele Mici (5 km lungime). Zona este declarată monument unic al naturii în Europa. În Cazane, numai marinarii verasaţi au curajul să intre, ştiind prea bine câte vieţi au înghiţit vârtejurile flămânde. Şi asta nu numai în timpul comunismului, când pe aici se încumetau să treacă fluviul înot, spre Serbia, cei care voiau să scape de regimul totalitar.
Toate drumurile pleacă din Dubova
De-o parte şi de alta a Dunării trec drumuri, prin multe tuneluri pe malul sârbesc, săpate în stâncă pe malul românesc, cu porţiuni deseori deosebit de înguste. Oamenii locului spun că traseul cel mai bine de urmat e bine să înceapă la Dubova, o comună de pescari care, mai nou, au dat năvodul pe afacerea hotelieră. Dubova se află în golful ce desparte Cazanele Mari de Cazanele Mici, primele în amonte, celelalte în aval. Se poate ajunge aici cu maşina, dinspre Moldova Nouă sau dinspre Orşova, pe DN 57.
Recomandarea e ca turistul să urce în amonte, să guste răcoarea peşterilor Cazanelor Mari, după care să o ia în aval şi să tragă la mal, la o ciorbă pescărească, după câteva ore de excursie prin anaforele Cazanelor Mici.
Turism de weekend
De-a lungul golfului Ogradena se află opt pensiuni care oferă cazare la preţul de 120 de lei camera c