Exact în ziua când preşedintele român primea, la Bucureşti, pe trimisul special al omologului rus, în Irlanda de Nord s-a derulat un dialog aplicat, pe priorităţile lumii de azi, între şefii de stat ai SUA şi Federaţiei Ruse. Declaraţiile ulterioare au indicat tensiuni, diferenţe, dar şi un optimism. Rezervat.

Urmărind mimica celor doi preşedinţi, Barack Obama şi Vladimir Putin, marcată de evitarea privirilor celuilalt interlocutor, dar şi modul în care fiecare a sintetizat convorbirea avută, este evident că pe anumite dosare internaţionale au avut opinii divergente şi insistenţe care nu au fost acceptate de cealaltă parte a mesei de negocieri.

Vestea bună este abordarea tuturor problemelor de interes bilateral.

De la cele economice, la acelea de securitate.

Pentru primele fiind evocată necesitatea lansării unor noi mecanisme de cooperare, inclusiv la nivelul premierului rus şi al vicepreşedintelui american.

Putin a recunoscut că sunt o serie de direcţii sensibile, în materie de securitate internaţională.

Una fiind evoluţia confruntărilor din Siria, unde Rusia insistă pe aducerea beligeranţilor la masa de negocieri, de la Geneva.

Alta fiind situaţia post-electorală din Iran.

Unde, prin negocieri bilaterale, între Moscova şi Teheran, dar şi prin cele cu caracter internaţional, crede Putin, se pot identifica noi oportunităţi de a rezolva dosarul nuclear Iranian.

A fost abordată şi problema regimului nord-coreean, Rusia fiind adepta dialogului.

Obama a preferat să reamintească elementele de convergenţă, mulţumind lui Putin pentru cooperarea dovedită pe timpul cercetării cauzelor tragediei provocate de exploziile de la maratonul din Boston.

În opinia şefului statului american, aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, eliminarea amendamentului Jackson-Vanick conturează posibilitatea creşter