Taxa pe colesterol e justificată printr-o gargară nutriţionistă şi un obiectiv foarte vag.
Noul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, a fost întâmpinat mai degrabă cu scepticism. Studiile sale juridice la Universitatea din Oradea (da, aia de stat, arendată de clanul Maghear) şi câteva discursuri cam de Gâgă în Parlament, la care se adaugă o meritorie carieră în UDMR, îl recomandau mai degrabă ca politruc decât ca specialist. Primele sale decizii nu înlătură această impresie.
Attila Cseke şi-a început mandatul cu soluţia banală: mai punem o taxă. El vrea să instituie o taxare suplimentară a produselor alimentare considerate nesănătoase. Pentru un om care îşi propune să reformeze sistemul sanitar, domnul ministru ştie cam puţine lucruri chiar despre taxa pe care se pregăteşte să o impună. Ştie doar că o vrea şi că o va aplica din martie. Nu ştie însă cum s-o colecteze - va cere ajutorul Comisiilor de sănătate din Parlament - şi nici cât să ceară - urmează să negocieze cu producătorii.
Expunerea de motive a domnului ministru nu ne ajută mai mult ca să-i înţelegem şi să-i acceptăm iniţiativa. Două pagini de gargară nutriţionistă, de genul „obezitatea dăunează grav sănătăţii, după cum zice şi Uniunea Europeană", şi un obiectiv foarte vag, intitulat „finanţarea şi dezvoltarea unui program educaţional «Trăieşte sănătos»". Cam puţin, cam neconvingător şi profund ipocrit. Era mai onest să spună „avem nevoie de bani, punct", dar pentru asta trebuia să înceapă cu altceva: să cureţe sistemul de căpuşele care îl vlăguiesc de ani de zile.
Ar fi o naivitate să-l credem pe domnul ministru când spune că această taxă va duce la o alimentaţie sănătoasă a poporului român. Ne uităm ce s-a întâmplat cu taxa pe viciu: ştie cineva cu cât a scăzut consumul de tutun şi de alcool după ce a fost introdusă? Nu, pentru că nici cel care a impus-o, Eugen Nicolăescu, nu a mai f
