Crearea unui mecanism de atragere a sumelor de la bugetul de stat pe bază de proiecte poate părea o utopie, dar ar şterge evidenta senzaţie că provinciile vestice, plus Capitala şi hinterlandul ei, duc în spate restul ţării.

Statistica publicată recent de gandul.info, referitoare la cât de mulţi bani se întorc de la bugetul central către judeţe nu face decât să confirme o stare de fapt intuită de mai toată lumea: judeţele din Transilvania şi Banat, plus Bucureştiul şi judeţul Ilfov, cotizează din greu la bugetul de stat.

Restul Sudului, relaxat prin tradiţie, primeşte înapoi sume mai generoase, iar Moldova, cu o lungă istorie a săraciei în spate, este campioana sumelor întoarse.

Media aritmetică pe cele trei regiuni este de 52,7% pentru judeţele din Transilvania şi Banat, 68% pentru cele din Muntenia şi Oltenia - cu excepţia municipiului Bucureşti şi a Ilfovului - şi 75,8% pentru judeţele din Moldova. Cu alte cuvinte, pentru fiecare 10 euro cotizaţi la buget de contribuabilii din provinciile vestice, la ei în judeţ se întorc doar ceva mai mult de 5, în timp ce în Moldova şi provinciile sudice, situaţia este mult mai bună.

Punctual, Bucureştiul, Ilfovul, Clujul şi Timişul, în această ordine, sunt entităţile administrative cele mai văduvite la realocarea fondurilor. Dacă în primele două cazuri situaţia poate fi tolerată, dat fiind faptul că sute de firme cu angajaţi în toate judeţele îşi au sediile acolo, în cazul Clujului şi Timişului „mulgerea“ celor două judeţe este evidentă, proporţia de întoarcere a sumelor cotizate fiind de 37,4%, respectiv 37,6%.

Explicaţiile guvernanţilor cu privire la modul în care se întorc banii la judeţe ţin de principiul solidariăţii. Pe româneşte, se ia de la bogaţi şi se dă la săraci. Aparent rezonabilă, explicaţia nu ţine cont de un aspect de bază, şi anume de cel al competitivităţii.